harry-potter-characters.MyForum.ro :: O poveste

Trimis: 12/07/2011 09:11

Alexei i-a venit o idee:sa facem o poveste impreuna.Atunci cand cineva nu mai are idei sa ajută altcineva la crearea povestii.

Trimis: 12/07/2011 09:12

Cine incepe??

Trimis: 12/07/2011 13:30

Intr-o zi insorita de la sfarsitul verii, Aleea Diagon era deosebit de aglomerata. O gramada de copii de la Hogwarts se pregateau de scoala. Cei mici isi cumparau pelerinele, altii admirau cozile de maturi din magazinele specializate dar cei mai multi se distrau la magazinul de glume al familiei Weasley. Era un magazin de succes plin de tot felul de lucruri trasnite pe care nu le mai gaseai niciunde altundeva inafara de acel magazin. Toata familia Weasley era adunata acolo impreuna cu Harry Potter. Societatea se holba la el mai rau ca in prima zi cand ajunsese pe acea alee. Toti care treceau pe langa Harry il ovationau strigand multumiri incantate. Toti, cu exceptia unei singure persoane: Draco Reacredinta.
-Hei, Potter, nu ne arati si noua cum ai dansat cu Cap-de-Mort inainte sa-l distrugi?intreba el batjocoritor.Ai mai folosit si bagheta mea, pe deasupra.
Remarca starni un cor de huiduieli. Harry se infuria. Trebuia oare sa ii aminteasca de cate ori ii salvase viata in ziua aceea?
-Hmmm...Draco, sa nu crezi ca nu te pot invinge intr-o batalie. De fapt, stii prea bine ca daca ma vei darama oricum toti oamenii astia, zise el si facu semn cu mana pre multimea care se holba la el si care il facuse sa roseasca, va opune rezistenta impotriva ta. Nu te poti pur si simplu multumii cu ideea ca ti-am salvat viata de atatea ori intr-o singura zii?Nu eram obligat sa o fac. Nu dupa ce mi-ai facut in trecut. Ar necesită sa fii recunoscator si mie, si familiei Weasley. Poate ar fii trebuit sa te lasam sa fii cuprins de flacarile acelea blestemate din Camera Ncesitatii?
Amandoi clocteau de furie.
-Din cauza ta a murit Crabbe,zise Draco. Daca nu te-ai fii chinuit atat sa stingi focul ala care era logic ca era blestemat cu un amarat jet de...
-Crabbe si-a facut-o cu mana lui. Nu e vina mea ca a murit in felul ala iar tu stii asta,io taie Harry iesind afara din magazin fara sa se uite in spate.
Simtind ca este urmat indeaproape de Draco isi dadu seama ca baiatul chiar avea chef de bataie.Vrei bataie?O sa iti indeplinesc dorinta, isi spuse Harry in gand întocmai in timpul in care Draco arunca spre el un blestem de legare corporala.Din cauza grabei rata tinta, spre usurarea lui Harry.
-Expeliarmus, striga Harry indreptand pagheta de pana de Pheonix in directia dusmanului sau vazand cum bagheta ii este azvarlita opt metri in dreapta. Asta da vraja puternica, isi zise el in gand.Talantalegra,mai murmura el in gand profitand de faptul ca Draco cauta din priviri bagheta lui care alunecase pe asfalt si se pierdu.
Dintr-o data, Draco incpu sa danseze tarantella. Harry se gandi ca daca tot era in fata unui magazin de feste magice se cuvenea sa foloseasca un Jinx. Toti cei de fata incepura sa rada de incercarile zadarnice ale lui Reacredinta de a se opri din dansat. La un moment dat, Lucius Reacredinta, tatal lui Draco aparu in campul vizual a lui Harry tinand bagheta pierduta a fiului sau. Parand sa se amuze de dansul spontan pe care il executa acesta arunca un farmec de eliberare asupra fiului sau spunandu-i ca trebuie sa plece ca sa nu intarzie la matusa Rosalinda. Harry chicoti pe ascuns si se opri cand isi aminti ca il astepta inca un ande scoala impreuna cu Ron si Hermione pentru ca nu se prezentara un an intreg. Nu era chiar un lucru rau gandindu-se ca va putea petrece timp cu Ginny care va fi, de data asta, in acelas an cu el.Dar, fratele mai mic a lui Draco, care trecea in anul 2 ii va da bataie de cap. O fii el mic dar e extraordinar de istet, enervant si rau. Aproximativ la fel de rau ca Tom Cruplud...Numele lui e Septimus Reacredinta.
Cel putin, nu va mai trebui sa il suporte pe Draco care a absolvit...Va fii mult mai rau.

Trimis: 12/07/2011 14:02

Gandul la Ginny ii alunga din nou presimtirea aceea cum ca ceva rau o sa se intample si anul acesta,la fel ca in toti anii in dinainte in care Harry fusese la Hogwarts.
"Nu se va intampla nimic."isi zicea Harry,pentru a nu stiu cata oara in gand."Nu de data asta.Nu voi lasa sa se intample nimic."
Incerca sa isi elibereze mintea de indiferent ce gand nelinistitor si pleca spre Vizuina impreuna cu familia Weasley.
Vacanta aceasta fusese una dintre cele mai perfecte.Chiar daca multe tragedii avusesera loc cu putin inainte ca aceasta sa inceapa.
Nu mai fu nevoit sa-l vada sau sa-l auda pe Dudley cum se tot lauda cu cate ceva nou,nu mai trebui sa-l auda pe unchiul sau cum ii zicea sa se tunda,si,nu in ultimul rand,nu trebui s-o auda pe matusa lui alintandu-l pe Dudley o data la fiecare doua minute.
Totusi,trebuia sa recunoasca ca-i era dor de toate astea...
Oare unde era familia sa acum?
Oare se gandeau macar putin la el?
Ii era putin dor de ei,dar..daca se gandea mai bine..nu prea...

Trimis: 12/07/2011 15:47

Gandul la familia lui ii amintii de ceva: parintii lui Hermione. Nu aflase inca daca vraja pe care le-o facuse Hermione parintilor ei fusese anulata. "Sa nu uit sa o intreb in trenul de Hogwarts."isi spuse el. Era chiar curios sa afle. Nu o mai vazuse pe Hermione de la "Batalia de la Hogwarts", asa cum o numisera unii. Harry se mutase in Casa Cumplita unde era plictiseala. Locuia impreuna cu Kreacher, vorbea cu Dumbledore si cu Severus Plesneala. Harry o rugase pe profesoara McGonagal sa ii faca o copie a tablourilor expuse in biroul directorului. Cum Plesneala fusese (pentru o perioada scurta totusi) dascal al Hogwartsului atunci se cuvenea sa aiba si el tabloul lui. Acum cei doi (unul uracios si altul intelegator) se plimbau dintr-un tablou in altul.Ajunsese sa ii para rau ca facuse replica tabloului lui Plesneala. Il scotea din minti. Comenta orice de doua ori mai rau ca Kreacher. De fapt, daca se gandea mai bine, Kreacher ajunsese chiar de treaba. Si ceea ce il uimise cu adevarat pe Harry era loialitatea spiridusului chiar si atunci cand nu il trata cu politete. Chestia asta incepuse sa il enerveze. Ii amintea de Dobby de care ii era deosebit de dor. Isi amintea cum din cauza lui era sa piarda expresul de Hogwarts. Cat de furios fusese atunci pe micul spiridus nevinovat care intradevar il admira. Acum el il admira pe Dobby care, aseenea lui Fred. Fusesera amandoi atat de curajosi luptand pentru el, alaturi de el, pentru libertate. Amintirea ii aduse lacrimi in ochi care i se scursera pe obraji.
-Harry, ce s-a intamplat? intreba o voce alarmata din spatele lui intrerupandu-i sirul gandurilor. Ai patit ceva?
Harry se intoarse repede in directia din care venise vocea. Isi sterse lacrimile ca sa vada mai bine. Era Ron care statea la jumatate de metru in fata lui. Stia ca daca va asigură vorba de Fred, Ron se va intrista. S-a hotarat sa ii spuna numai jumatate de adevar:
-Ma gandeam la Dobby, raspunse el scurt mutandu-si privirea in directia in care Draco plecase cu tatal lui.
Ron se uita ciudat la el. Harry stia ca ii era greu sa recunoasca ca spiridusii sunt de treaba. Isi amintii cum ii insulta cu mult vreme in urma. Ii era recunoscator lui Dobby .Oricum ii venea greu sa creada ca spiridusul murise ca sa ii salveze pe ei.
-Hai sa mergem, ii indemna Molly Weasley din spatele lor luandu-i pe baieti prin surprindere. Tinea in maini aproape trei duzini de carti micsorate. Harry se uita cu amuzament la manualul de Grija pentru creatuerile magice care nu fusese bine legat.Hagrid reusise cumva ra redevina profesor dupa ce fusese concediat pe motivul ca expune elevii la pericol. Cartea o musca neputincioasa pe doamna Weasley de degetul mic. Toate cele 36 de carti (toate cam de peste 1000 de pagini cerate cu coperte prinse in pele si foi groase) stateau toate micsorate in palma domnei Weasley. Erau legate intre ele cate douasprezece. Un rand i era destinat lui Ron care se sramba cand le vazuse, un rand lui Ginny care era ocpata cu o cutiuta de artificii care dadeau iluzia unei bobme nucleare aflate la cateva mii de km departare pe care o primise de la George care era extraordinar de suparat din cauza pierderii fratelui sau mai mic cu un minut, si un rand lui Harry care se uita nepasator la manuale. In spatele ei se afla si restul familiei care le faceau cu mana. Bill, Percy si Charlie il priveau pe Harry admirativ, Charlie admirand in special cicatricele capatate in batalie. Intrara intr-un magazin cu cozi de matura (Harry atragand enervat chiote bucuroase din partea celor mici si ochi beliti din partea celor mari) si cerura sa foloseasca semineul spunand ca este o urgenta. Si adevarat, era pe inserat si maine trebuiau sa se scoale devreme pentru a ține expresul de Hogwarts. Aveau numeroase de pregatit. Bufnitei noi a lui Ron nu ii placea sa fie inchisa intr-o colivie si trebuiau sa se chinuie mereu sa o prinda. Daca ar mai fii avut-o pe Hedwing nici nu s-ar mai fii obosit sa o ia.
Cand ajunsera la vizuina se pregatira pentru noul an la Hogwarts. Din ce ii spusese portretul lui Dumbledore totul era întocmai asa cum era inainte de batalie. Pe asta Harry nu o mai credea. Fusesera daramati doi pereti exteriori. Plus ca, inainte Camera necesitatii finctiona. O mai merge si acum? Dulapul vrajit luase si el foc? Dar cartea Printului Semipur? Harry isi amintii ca pusese un farmec de protectie asupra ei. Erau prea multe vraji folositoare la care sa renunte. Fusese atat de greu sa gaseasca un clipă in care sa fie solitar pentru a fermeca cartea cu o vraja din interiorul ei curios de puternica. Plesneala nu fusese axat numai pe magia neagra. De dragul lui Lily inventase vraji care sa o protejeze, vraji de magie alba pe care Harry nici nu le incercase. De cand il invinsese pe Cap-de-Mort observase ca poate sa diferienteze magia alba de cea neagra. Daca intradevar cartea mai era acolo, ceea ce e putin probabil, atunci va avea grija sa evite vrajile intunecate.
***
Dimineata urmatoare, cand isi lua la revedere de la domnul si doamna Weasley pe peronul 9 .3/4 il vazu : Septimus Reacredinta se uita la el cu o expresie de ura profunda care nu prevestea nimic bun. Septimus nu semana deloc cu Draco. Avea parul castaniu inchis, ochi de cel mai profund si limpede negru. Aveai senzatia ca, in loc de ochi avea niste nuanță negre nesfarsite. Era inalt si bine facut. Parul lui era lins si avea o carare exemplar dreapta. Si mai era ceva...intunecat la el de care Harry nu isi dadu seama.
Dupa ce trenul pornise, isi aduse aminte de Hermione care nu era de gasit. Incepu sa se plimbe printre compartimente strigand "Hermione, esti aici?", ceea ce era strict impotriva regulamentului. De data asta fu fericit ca primeste tratament special. Ginny si Ron erau in spatele lui alaturandui-se strigatelor lui. Cei din primul an roseau cand Harry se uita la ei iar cei pe care ii cunostea ii saluta. Era totusi ceva ce lui Harry nu ii placea, pe langa pierderea lui Hermione. Erau cativa prieteni de-ai lui care absolvisera. Totusi, majoritatea nu au putut face acelasi lucru din cauza Devoratorilor Mortii care predasera anul trecut. Neville nu promovase, nici Dean Thomas, nici Cho Chang. Ii era dor de Colin Creevy care murise in lupta. Dar mai presus de toate ii era dor de Hermione.
Cauta prin tot trenul pana ajunse la penultimul compartiment. Cand o striga din nou pe Hermione pe nume Harry auzi un ras inabusit. Se uita in compartiment si il vazu pe Septimus Reacredinta privindul batjocoritor.
Dupa privirea lui, Harry isi dadu seama ca Hermion se afla in pericol. Cel mai mare pericol de prin preajma. Iar Septimus Reacredinta stia ceva.

Trimis: 13/07/2011 11:43

ai niste greseli aici:D..la inceput ai zis "gandul la parintii lui..",iar eu inainte zisesem de varul lui si maik.sa cu taik.su:D..apoi..ai zis de Dumbledore si Severus...amandoi au murit in "Batalia de la Hogwarts":D

Trimis: 13/07/2011 11:44

uuups..scuze..e greseala mea:)) nu citisem pana la capat:D scuze din nou:)

Trimis: 13/07/2011 11:45

Scuze. Stiu, nu am corectat.
Iar despre profesori, ma refeream la tablourile lor. Imaginile sunt miscatoare si pot chiar vorbii

Trimis: 13/07/2011 11:46

Nu e nimic

Trimis: 13/07/2011 11:49

Nu am mai avut timp sa corectez asa ca vei vedea foarte numeroase greseli prin poveste....Plus ca am tastatura fara fir care se pare ca ramane fara baterii si am sarit litere...si greseli...imi ia foarte greu comanda pentru "x" si decat sa ma chinui 5 minute pentru asta prefer sa inlocuiesc cu "cs"

Trimis: 13/07/2011 12:10

Gata...am corectat

Trimis: 13/07/2011 13:24

ok:))

Trimis: 02/08/2011 21:38

In restul drumului spre Hogwarts, Harry fu cu ochii pe Septimus. Era ceva ciudat cu el. Era ceva in admosfera din jurul lui...ceva intunecat. "Nu e bine sa fiu in preajma lui atat timp cat nu stiu ce ascunde", isi zise.
Restul drumului a fost tacut. Nu se petrecu nimic iesit din comun inafara de farsa unuia din prietenii lui George - o vraja ce dadea impresia ca un grup Dementori se apropie. A facut rost de o pedeapsa frumusica si totul reveni la normal.
Cand ajunsera la castel, Septimus disparu ca prin farmec. Nu a mai fost vazut nici la sortarea in care jobenul canta:

Multi eroi a avut Hogwarts,
Din cei mai multi si cei mai mari,
Curajosi, buni, rai si bravi,
Care pericol au infruntat
Si intre ei mult s-au luptat.
Cercetas si viperini,
Ochi-de-Soim si astropufi
Pierderi multe-au suferit,
Dar intr-un final si-au revenit.
Cu curaj toti sa-u luptat,
Ce au vrut au castigat,
Multe ei au salvat,
Lumea vraitorilor pe ei s-a bazat.

Dupa ce sortarea se termina si toti se aflau acum in paturile lor, Harry auzi un zgomot. Mai bine zis un zgomot era sa-i sparga timpanele lui Harry. Toti cei din camera baietiilor s-au ridicat din paturile lor si au coborat in camera de zi. Fetele erau deja acolo. Toate erau ciufulite si aratau mai degraba cu niste zane furioase decat cu niste fete. Ochi le erau rosii, parul le era mai degraba un cuib de ciori decat par si cateva dintre ele aveau camasa de noapte agatata in graba lor de-a iesi din camera. Dar totusi, Ginny arata asa de bine pentru ochii lui Harry.
-Ati auzit si voi? Ce a fost asta? intreba o fata pe care Harry nu o cunostea. Avea parul blond cu suvite care bateau in roscat si ochii verzi.
-Suna ca un urias cu tobe, glumi Dean.
-Suna mai mult ca creierul lui Dean blocandu-se brusc, ii raspunse fata cu par blond.
-Terminati amandoi, ii repezi Hermione. Poate e ceva serios.
-Ma duc sa vad, zise Harry disparand in camera baietilor si aparand in secunda urmatoare cu pelerina invizibila. Disparu din nou sub pelerina iar ceilalti din camera nu-i auzira decat vocea:
-Voi ramaneti aici. Ma duc singur.
-Dar, Harry, poate fi... propozitia lui Hermione ramase neterminata cand vazu usa deschizandu-se si inchizandu-se la loc. Grozav, isi zise.
-Harry o sa fie bine, o linisti Ron luand-o in brate si sarutand-o pe obraz.